Caietele Lucian Blaga – Lucian Blaga Yearbook, 2020, XXI (1-2)
Abstract: This paper aims to explain the affinities and differences of vision between Lucian Blaga and Emil Cioran on the phenomenon of Romanian historical evolution and national conscience. The two main works analyzed, The Mioritic Space and The Transfiguration of Romania, are in a passionate dialog, complementing each other in a conceptual and philosophical manner. The influence of Spengler’s philosophy is fervent in the works of the two authors, but it is subject to a strong resemantization process in terms of the dynamics between large and small cultures. The place of Romanian culture and history will be presented empathically pozitive by Lucian Blaga, who will use will use it as a foundation for the picturesque theory of the stylistic array. On the other hand, Emil Cioran will condemn the psychological deficiencies of Romanian culture, incapable of creating history.
Keywords: history, conscience, national, culture, philosophy.
Fenomenul conștiinței românești și, implicit, cel al istoricității, devenite obiecte predilecte de reflecție pentru doi dintre cei mai proeminenți gânditori ai Interbelicului, Lucian Blaga și Emil Cioran, comportau cadre filosofice divergente, care însă nu excludeau un rodnic dialog al ideilor. Cele două lucrări semnificative, Spațiul mioritic și Schimbarea la față a României, deși au fost scrise în aceeași perioadă și publicate în același an, în decembrie 1936, au creat o remarcabilă efervescență ideatică printre cercurile intelectualității românești, reprezentând atitudini filosofice antinomice. Pilonii conceptuali pe care se fundamentează teoriile lui Lucian Blaga, „matricea stilistică” și celebrul „spațiu mioritic” , evoluează către avansarea ipotezei „boicotului istoric”, adică spre o ieșire din istorie, explicând particularitățile trecutului național. Emil Cioran contracarează o atare viziune idealistă, lansând, „cu pasiune și orgoliu”, un unghi demisionar și anatemizant față de presupusa măreție proceselor istorice care au amprentat spațiul românesc, infinit inferior marilor civilizații, caracterizate de o intimidantă forță individualizantă și de o corespondență intimă superioară între toate planurile civilizaționale. Totuși, aceste două dimensiuni contradictorii ale orizontului filosofic care circumscrie fizionomia spiritualității românești din pragul celei de-a doua conflagrații mondiale nu prezintă doar discordanțe ideatice ci, în mod surprinzător, ele conțin și o serie pasionantă de alinieri concordatare, completându-se într-o reciprocitate ce face, într-o oarecare măsură, apologia concilierii ireconciliabilelor… [PDF]
Portal E.M. Cioran Brasil 🇧🇷 